Domnilor profesori! Niște sfaturi!

Sunt (sau îmi place să cred că sunt) la vârsta la cere pot să înțeleg anumite lucruri. Unul dintre ele ar fi învățământul. Înainte de a da cu pietre sau de a închide această pagină vă rog să mă păsuiți cale de câteva rânduri pentru a mă putea explica. Am făcut parte dintr-o generație unde învățatul era o problemă serioasă. Nu spun că alte generații nu ar fi avut aceleași probleme sau generațiile care vor urma nu vor fi nevoite să înfrunte aceleași probleme. Ce încerc să aștern în aceste rânduri e faptul că în școală eram nevoiți să învățăm la 13 materii. Foarte bine la toate. Părinții aveau așteptări foarte mari, concurența era acerbă. Nu vă mai amintesc ce concurență era la facultăți. Nu despre greutățile pe care le-a avut de învins o anume generație vreau să vă vorbesc acum. Vreau să vă vorbesc despre eficiența acestui sistem de învățare. 13 materii. 4 trimestre. teze la 4 materii. O întreagă nebunie! Cu cât am rămas din asta? Cu foarte puțin. Foarte, foarte puțin. La ce ne-a folosit asta în viață? Deloc. Am învățat ca să nu ne facem părinții și profesorii de râs. Ca să luăm un premiu la sfârșit de an. Care te ajută la ? EXACT! Aproape nimic! Singurul lucru pe care l-am învățat e cum să învățăm. Am reușit să ne educăm creierul să rețină o cantitate mare de informație pentru o săptămână. Până la teză. Dupa aceea, erase! Zero!

De ce nu încercați altceva? De ce nu lăsați fiecare copil să se descurce cum poate el. Și mai ales să se dezvolte cum vrea el. Și nu vorbim aici despre grupele de mușchi…

hai să vorbim de limba și  literatura română. Ce a vrut să spună poetul? Cunoașteți expresia! Poetul era poate beat când a scris poezia. Sau bolnav de sifilis și sedat. De unde dracu să știu eu ce a vrut să spună poetul? Vă asigur că în nici un caz poetul nu a vrut să spună ce vă obligă profesoara de română să învățați. cei mai tari la limba română erau tot tocilarii. Pentru că ei învățau pe de rost comentariile și apoi le scriau cu virgulă și punct la teze. Unde în acest proces este stimulată creativitatea?

Fizică. Nu am făcut în 4 ani nici un fel de experiment. Unde apare aici  ceva care să stimuleze cât de puțin curiozitatea unui elev? La fel fizica a fost un șir nesfârșit de lecții de tocit pe de rost. Chimia la fel. Economie, limbi străine, etc… Cu ce am pășit în viață după 12 ani de școală? Cu nimic! Vă spun eu. Cu nimic.

Ce aș face eu dacă aș fi în locul vostru? Înainte de a sări în sus că eu nu sunt în locul vostru, vrea să vă spun că încerc aici doar să expun o părere. A mea. Câți dintre profesori predau folosind internetul? Messangerul? Twitterul? Blogul personal? Câți dintre profesorii de română se duc cu copii la un film. La Avatar de exemplu. Scrieți un eseu despre acest film. Mergem toți la film, socializăm și  apoi ne dăm cu părerea. Notele ar trebui să reflecte gradul de implicare al copilului. Nu capacitatea lui de a toci un eseu luat de pe net. Sau un referat dacă vă place cuvântul. Sau în loc să fiți cel de-al 32.000.000-lea deștept care scrie despre Miorița să scrieți despre un film care v-a plăcut. Sau o carte pe care ați citit-o din plăcere. Și nu din obligația creată de o listă obligatorie.  Să nu o luăm pe partea cu copilul care e obligat să citească operele obligatorii pentru că astfel ne va cunoaște istoria. E o altă prostie. Un copil trebuie să citească ce îi place. Și vă rog să vă gândiți serios că nu tuturor ne place Mihai Eminescu. Mie unul nu îmi place deloc. Fiecare oră de română a fost un chin când vorbeam despre Eminescu. Pentru mine. Pentru voi profesorii de limba română, noi eram o turmă de tocilari care îl iubeau pe Eminescu. Și care știau absolut de fiecare dată ce a vrut să spună poetul.

Încercați să oferiți copiilor posibilitatea de a face lucrurile care le plac. Încercați să îi îndrumați pentru a-și urmării visurile. Urmăriți și permiteți dezvoltarea abilităților personale de la o vârstă fragedă. Sunt copii care sunt foarte îndemânatici. Sau care desenează foarte frumos. Sau care scriu poezii. De ce sunt tratați la fel? De ce nu există programe care să urmărească atent dezvoltatrea unui copil și să îi stimuleze abilitățile la care el a demonstrat că excelează? De ce școala și liceul nu au o programă facultativă care să poată fi adaptată nevoilor reale ale unui copil?

Rezumând. Încercați să faceți mai comodă viața elevilor voștri folosind canalele care le sunt familiare. Mail, mess, twitt, blog… Și renunțați la canoane și reguli strâmbe. Folosiți regulile lor. Sunt mai ușor de înțeles.

This entry was posted in personal, retorice and tagged . Bookmark the permalink.

2 Responses to Domnilor profesori! Niște sfaturi!

  1. alcaidus says:

    Sunt de acord cu ceea ce ai scris tu. Si totusi, liceul a fost ( pe vremuri!) un lucru extraodinar – pentru excursiile pe care le-am facut, trupa de teatru, gasca de prieteni, pentru faptul ca am fost impotriva profesorilor (pornind totusi de la proiecte alternative), pentru valorile in care noi credeam p-atunci. Astazi in liceu nu exista asa ceva. Astazi vin la scoala pentru a se distra de profesori si “hai sa ne simtem bine” fara a propune nimic in schimb.
    Nu canalul conteaza – ci valorile care se transmit. Iar filmul Avatar e discutat mai ales de profesori si mai putin de elevi (care raman doar la aprecierea efectelor speciale).
    Eu cred ca universitatile au stricat invatamantul romanesc. Deoarece reprezinta singura finalitate a invatamantului romanesc si exista la noi tendinta sau credinta ca orice tampit trebuie sa faca facultate. Iar liceul e undeva la mijloc – trebuie ca profii sa inteleaga pe “saracutii” de liceeni , ca viata-i grea si trebuie sa faca si ei o facultate.
    Toate valorile sunt date peste cap- incepand cu scolile superioare- facultati si universitati.
    Asadar dincolo de canale si de drumul pe care il urmeaza cineva trebuie sa existe anumite valori care se transmit pe acele canale anumite valori in numele carora se face drumul.
    E pacat ca se da vina pe profesori – ca intotdeauna de altfel.

  2. gaben.ro says:

    pai pe cine sa dai vina. pentru mine un elev este exact ca o bucată de lut. daca o dai unui mester face o opera de arta. daca o dai unui prost o aruncă in noroi.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s